Linkuri accesibilitate

Cât a cheltuit Poliția din cauza alarmelor false cu bombă


Cel mai des vizate de alertele false cu bombă sunt instituțiile de stat, instanțe judecătorești, instituții de învățământ sau altele în care, de obicei, este aglomerație de oameni, inclusiv Aeroportul Internațional Chișinău, etc.
Cel mai des vizate de alertele false cu bombă sunt instituțiile de stat, instanțe judecătorești, instituții de învățământ sau altele în care, de obicei, este aglomerație de oameni, inclusiv Aeroportul Internațional Chișinău, etc.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a spus Europei Libere în urma unei solicitări de informație că, în timpul campaniei alertelor false cu bombă de anul acesta, autoritățile au înregistrat 148 de asemenea alerte, iar numărul total de obiective vizate a fost de 885, de la instanțe de judecată, la parlament și alte instituții, cele mai vizibile fiind alertele la Aeroportul Internațional Chișinău. Banii cheltuiți numai de poliție pentru intervenții ar fi ajuns pentru plata a 367 de salarii medii de polițist.

În ciuda perturbării vieții publice, poliția nu știe cine se află în spatele campaniei sau dacă este o campanie organizată. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat la un briefing, la 29 august, că au fost identificați doar cei care au trimis alertele false prin telefon. Majoritatea alertelor au fost făcute însă prin email. Cernăuțeanu a spus că acestea sunt „într-un proces avansat de documentare”.

Mai mulți politicieni, inclusiv spicherul Igor Grosu și prim-ministra Natalia Gavrilița au sugerat, fără dovezi, că în spatele alertelor se pot afla țări „neprietenoase” Republicii Moldova. Cu o campanie asemănătoare s-a confruntat primăvara aceasta Serbia.

Banii cheltuiți pe alertele false cu bombă – suficienți pentru sute de salarii medii de polițist

Alertele false cu bombă s-au concentrat în Chișinău. Purtătoarea de cuvânt a IGP, Silvia Vetcu, a explicat diferența mare între numărul de alerte false (148) și cel al obiectivelor vizate (885) prin faptul că echipele de intervenție trebuie să verifice nu doar locația primară, ci și clădiri învecinate. „În cazul în care ar fi o alertă cu bombă la centrul de comercial UNIC sau piața centrală, se încercuiește întreg perimetrul și sunt verificate toate obiectivele din acel perimetru”, a explicat Vetcu Europei Libere.

La fiecare alertă, Poliția a intervenit împreună cu alte servicii ale ministerului de interne, inclusiv geniștii Bombteh. Cheltuielile pentru astfel de intervenții variază între 1.650 de lei și 11.650 de lei, se spune în răspunsul IGP la solicitarea de informație a Europei Libere:

  • intervenție de 1 oră, cu implicarea a 5 specialiști - 1.650 de lei;
  • intervenție de 3 ore, cu implicarea a 5 specialiști – 5.500 de lei;
  • intervenție de 7 ore, cu implicarea a 5 specialiști – 11.650 de lei.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a spus că cheltuielile poliției pentru intervențiile din perioada ianuarie-august au fost de 2.262.400 de lei. Este o fracțiune infimă din bugetul anual al poliției (0,14%), dar suma ar fi suficientă pentru achitarea a 367 de salarii medii de polițist (6.000 de lei).

De obicei, intervin la fața locului de la 3 până la 15 polițiști din diferite servicii și subdiviziuni. În total, la intervenții au participat 3.232 de angajați ai poliției.

Continuă să fie înregistrate alerte false cu bombă, în pofida avertismentelor autorităților

Instituțiile care au fost cel mai des vizate de alertele false cu bombă sunt: instituții de stat, instanțe judecătorești, instituții de învățământ sau altele în care, de obicei, este aglomerație de oameni, inclusiv Aeroportul Internațional Chișinău, centrele multifuncționale ale Agenția Servicii Publice, Moldtelecom-ul, instituții medicale, restaurante, centre comerciale, cimitire, etc.

„Protocoalele de securitate prevăd tratarea tuturor informațiilor cu privire la riscuri de securitate ca fiind reale și iminente”, iar IGP intervine în toate cazurile, „indiferent de originea notificării sau de repetitivitatea acestora la aceleași edificii”, se mai spune în răspunsul dat Europei Libere.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Inspectoratul Național de Investigații au anunțat la 25 august că au pornit o urmărire penală pentru act terorist în cazul alertelor false cu bombă. Ministra de Interne, Ana Revenco, a anunțat în aceeași zi că va propune un nou mecanism de intervenție în cazul unor asemenea alerte. Anterior, ministerul de interne a propus înăsprirea pedepselor pentru autorii alertelor false cu bombă: amenzi de 50 de mii la 150 de mii de lei și închisoare de la 2 la 5 ani.

În ciuda acestor avertismente, alertele false cu bombă au continuat, inclusiv de Ziua Independenței R. Moldova. Pe 27 august, alerte false cu bombă au fost înregistrate în mai multe locații din capitală, dar și la Aeroportul Internațional Chișinău.

  • 16x9 Image

    Virginia Nica

    Sunt parte a echipei Europei Libere Moldova din august 2022 și realizez materiale scrise, audio și video despre economie și, în mod special, despre agricultură. După ce am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova în 2005, am activat în mai multe redacții de presă tipărită și online.

XS
SM
MD
LG